Cădea-vor lauri pe-ale noastre minți. Ferice
De noi cei îndrumați, căci alăturea ne-ați stat.
Trecut-au cu celeritate patru ani, deși n-am zice;
Pe întâi iunie, vă invităm la al nostru bal mascat,
Măștile fi-vor fericite, iar noi triști că s-a terminat.
Dintr-un motiv sau altul (încă nu am descoperit care), după un timp, nu mă mai pot conecta la instanța de GitLab hostată pe NAS (Synology DS218+).
Deși cei de la GitLab aveau un articol foarte fain, în care explicau pas cu pas ce trebuie făcut, acum se pare că linkul către el întoarce 404. Astfel că am decis să scriu această postare, pentru a fi mai ușor de găsit.
Deschide Docker pe Synology:
¿Dónde están los cuatros publicaciones?
Sau “son”? Încă sunt confuz când trebuie folosit “estar” și când “ser” E adevărat că în ultima postare în care făceam cunoscut experimentul meu de a testa câtă spaniolă pot învăța în 4 luni a cam eșuat. Am spus că voi posta la finalul fiecărei luni pentru a face cunoscut progresul meu, dar nu prea am făcut-o. În mare parte și pentru că am crezut că nu amfăcut suficient progres pentru a avea ce posta.
Nu o să încep prin a mă da mare că știu cum se zice „Bună ziua!” în spaniolă. Mulți români înțeleg destul de mult dintr-o conversație arbitrară în spaniolă, din mai multe motive:
abundența de telenovele Sud-Americane de acum vreo 10 ani (deși un spaniol neaoș ar spune că aceea nu-i tocmai spaniolă) au lucrat/lucrează în Spania româna și spaniola sunt limbi surori (ambele romanice), așa că împărtășesc destul de multe similarități 1 se mai învață prin unele școli ca a doua limbă Întrebarea care probabil o să urmeze, este:
… având paharul pe jumătate gol. După cum ai mai spus, erai la primul. Nu ești un mare băutor și nici nu aveai nevoie de băutură pentru a te înveseli. Întotdeauna ai fost puțin revoltat când ți se propunea să dai pe gât un shot înaine de a merge la o petrecere. Buna dispoziție nu ți-a lipsit niciodată atunci când ai vrut. La fel și atunci. Ce mai seară! Ai lăsat paharul pe masă, neinteresându-te dacă va fi confundat de vreun petrecăreț cu al său.
… și se-ntinse horă mare. Fustele mândrelor zburătăceau care-ncotro, fiecare dansând după stilul dânsei. Însă flăcăul puse ochii pe cea mai mândră dintre ele și cum se nimeri, că era tocmai lângă dânsa. Nu o căutase de-a dreptul, ci se nimeri în horă taman lângă ea. Cât de mândru era, credea că puteau vedea toți. Îi privea dimprejur și se aștepta ca ei să-l admire, să se oprească și să-l privească ce mândru dansează.
Aș vrea să pot, eu nebunește de ea, să mă îndrăgostesc,
Să privesc în ochii ei și liniște să mă cuprindă,
Să tremur când o simt aproape și cuvinte să nu rostesc,
Dar totuși, mii de versuri din priviri să ni se desprindă.
Unde-am să te găsesc eu, oare, pe tine, lilială, suflet plăcut,
Într-o lume în care, imperativul monogamic a dispărut?
Călător singuratic, rătăcind prin ultimul depou,
Tot norocul mi-l găsesc într-o potcoavă de metrou.
Sunt sigur că ai auzit de veșnica (de câțiva ani) dilemă legată de câte informații le oferim giganților din tech. Fie că-i Facebook sau Google sau oricare altul, cu toții sunt interesați să obțină cât mai multe informații despre fiecare dintre noi, astfel încât să ne ofere cele mai bune servicii. Adică să plaseze o reclamă care ne oferă exact ce ne dorim, exact în momentul în care ne dorim.
Sau noua versiune a site-ului nou. Acum 3 ani mă lăudam că am venit cu o versiune nouă de site pe care urma să o întrețin și căruia ar fi trebuit să-i tot adaug conținut. Dar, evident, că asta nu s-a întâmplat.
De data asta eu zic că mă țin de treabă. Inițial o să mut aici conținutul vechi. După care o să încep să-l adaug și pe cel nou. Nu m-am hotărât încă ce o să fie noul site: blog, jurnal, CV, etc.