Ich will Spanisch sprechen
Nu o să încep prin a mă da mare că știu cum se zice „Bună ziua!” în spaniolă. Mulți români înțeleg destul de mult dintr-o conversație arbitrară în spaniolă, din mai multe motive:
- abundența de telenovele Sud-Americane de acum vreo 10 ani (deși un spaniol neaoș ar spune că aceea nu-i tocmai spaniolă)
- au lucrat/lucrează în Spania
- româna și spaniola sunt limbi surori (ambele romanice), așa că împărtășesc destul de multe similarități 1
- se mai învață prin unele școli ca a doua limbă
Întrebarea care probabil o să urmeze, este:
De ce spaniola?
Aceeași întrebare am avut-o și eu. La începutul anului eram hotărât ca anul acesta să învăț chineza. Spun anul acesta, pentru că anul trecut am început să învăț limba germană. Trebuie să recunosc că încă n-am terminat, dar acum reușesc într-o oarecare măsură să exprim câteva idei simple, sau să întrețin o conversație banală, în care, evident, neamțul s-ar plictisi crunt. Nu am început să învăț germana din cauza Brexitului sau pentru că plănuiesc să mă mut în Germania, sau pentru că aș vrea să devin fluent, ci din curiozitate. Din curiozitate lingvistică.
Exact din același motiv mă hotărâsem să învăț limba chineză mandarină. Curiozitate lingvistică (prezintă atât de multe diferențe față de limbile europene; e.g. tonuri) în primul rând. Apoi și pentru că are cei mai mulți vorbitori nativiref. Acest lucru ajută enorm de mult, pentru că cea mai simplă metodă de-a învăța o limbă nouă este să o folosești zi de zi. Cu cât sunt mai mulți vorbitori, cu atât șansele sunt mai mari să o poți exersa.
Acum că probabil te-am convins de ce trebuie să înveți limba chineză, dă-mi voie să-ți explic cum de am decis să învăț spaniola: cursul de chineză la care m-am înscris a fost anulat, deoarece nu s-a completat numărul de locuri. Atudodidactul din fiecare ar zice că nu-i bai, că acum sunt atât de multe resurse pe internet încât nemergerea la un curs nu reprezintă un impediment sau o scuză pentru a nu învăța o limbă străină. Dar, după cum spuneam mai devreme, chineza este atât de diferită, încât, din punctul meu de vedere, fără puțin ajutor, e foarte dificil să pui bazele (în special ale pronunției) cum trebuie. Și recunosc că nu am atât de multă determinare încât s-o fac de unul singur.
Așa că n-am avut decât să amân limba chineză pentru altă dată (la anul, poate?). Dar eu în continuarea vream să învăț o limbă nouă anul acesta, așa că am ales-o pe a doua din top, care este spaniola. Dar tocmai pentru că spaniola ar trebui să fie similară și ușor de învățat, am decis să-mi impun și-o perioadă de timp pentru a vedea cât de mult reușesc să progresez. Inițial am zis să fie perioada verii, adică lunile iunie, iulie și august. Dat fiind că deja eram nerăbdător și că îmi place cifra 4, am decis să adaug și luna mai.
Așadar, mâine, 1 mai, am să încep cursul de limbă spaniolă de pe busuu, aplicația pe care momentan o folosesc pentru a învăța germană. Și eu sunt curios cum o să meargă cu cele două în același timp, întrucât nu vreau să mă opresc din a exersa germana și a progresa acolo. Până la urmă este un test de 4 luni din care nu am nimic de pierdut.
În ultima zi a fiecărei dintre următoarele 4 luni am de gând să fac câte o postare cu progresul meu, așa că urează-mi succes. Și mult succes și ție, dacă ai de gând să înveți o nouă limbă străină!
Note:
[1] Deși, spaniola este mult mai ușor de înțeles și de învățat pentru români, decât este româna pentru spanioli. Poate părea surprinzător, din moment ce româna este limba romanică ce a păstrat cele mai multe dintre proprietățile limbii latine (5 dintre cele 6 cazuri, trei genuri, etc.). Dar este important de menționat puternica absorbție a vocabularului și construcțiilor de pe la vecini.
De asemenea este interesant de menționat că limba română este singura fiică a limbii latine care a păstrat cuvântul „basilica” (ce în timp a devenit „biserică”), spre deosebire de celelalte care au preferat omologul grecesc ἐκκλησία (ekklēsía, „adunare”) (église, iglesia, igreja).