Ich wollte (noch) Spanisch sprechen

¿Dónde están los cuatros publicaciones?

Sau “son”? Încă sunt confuz când trebuie folosit “estar” și când “ser” E adevărat că în ultima postare în care făceam cunoscut experimentul meu de a testa câtă spaniolă pot învăța în 4 luni a cam eșuat. Am spus că voi posta la finalul fiecărei luni pentru a face cunoscut progresul meu, dar nu prea am făcut-o. În mare parte și pentru că am crezut că nu amfăcut suficient progres pentru a avea ce posta.

Acum mi-e pe deplin clar. Pentrua a învăța o limbă străină, chiar și una foarte apropiată de limba română, necesită mult exercițiu. Cu cât mai mult, cu atât mai bine.

Ori, de multe ori eram în situația de a acorda mai mult timp germanei decât spaniolei. Tocmai pentru că sunt mult mai încrezător în cunoștințele nemțești decât în cele spaniole.

Ca în multe alte ocazii, mi-a luat ceva până să mă hotărăsc asupra metodei pecare s-o folosesc pentru a învăța. Inițial am început prin a învăța pe busuu și recunosc că a memers destul de bine și de repede. Dar după cum am mai povestit busuu nu se descurcă prea binbine la exerciții. Te învăță multe, dar nu prea te ajută să ți le înrădăcinezi. Așa că după ce am trecut de nivelul A1, am zis că e momentul să fixez informația. Așa că am trecut la Duolingo Dar pentru că părea prea simplu, am zis să învăț spaniola… din germană. Și a fost super! Atâta tot că am cam luat-o de la început și am avansat mult mai greu, parcă învățând mai multă germană decât spaniolă.

Apoi, am găsit că Duolingo face podcasturi pentru spaniolă, pe care vi le recomand cu drag. Sunt foarte bine făcute, cu povești frumoase, adevărate, spuse chiar de eroii lor. Și deși spaniolii sunt cunoscuți pentru viteza cu care vorbesc, podcasturile par a fi povestite de niște spanioli ardeleni. Vorbesc lent și cumpătat, ca să înțeleagă toată lumea. Dar nici asta n-a mers extraordinar de bine. După atâția ani de școlire, îmi dau seama de ce, mereu cand vream să învăț ceva, scriam. Ceva ce n-am făcut în ultimele 4 luni. Mi-ar plăcea să dau vina pe asta, dar n-am s-o fac. N-a fost, până la urmă, decât un experiment.

Mi-aș fi dorit ca la finalul celor 4 luni să am cunoștințele celui de la finalul bunului material didactic ¿Qué hora es?, nu doar frazele de dinainte, pe care oricum le știam pe de rost. Dar asta nu mă oprește să continui să lucrez la ambele limbi și, poate într-o zi, să port o conversație cu bunul meu prieten și coleg de serviciu, Jaime, pe de-a-ntregul în spaniolă. De ce nu chiar la sfârșitul anului curent, după cum își dorea și el.

De data asta nu mai promit postări. Le lăsăm să vină de la sine.